RATB ne umileste zilnic. Pana cand?

Nu stiu cum e la altii, dar diminetile mele sunt „inseminate” de statul in statie si uitatul in zare, undeva in necunoscut, in speranta ca 182 binevoieste sa vina.

Cand, in final, autobuzul apare – nu ca o boare, evident – este atat de plin incat nu mai incape in ac, daramite in om. Asa ca sportul meu matinal, aruncarea cu privirea, este practicat din nou. Si stau cate patruj de minute asteptand transportul in comun.

Voi patiti asta? Adica si umiliti, si cu banii luati.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *