Pensii decente, totul trecut în Constituție. În Rusia lui Putin. Cum stă treaba în România lui Iohannis?

În România, jumătate de milion de români nu și-au primit încă pensia, în timp ce, în Rusia, Vladimir Putin a anunțat că obligativitatea indexării pensiilor trebuie trecută în Constituție.

Georgiana Arsene

Văd, de ceva timp, pe pagina ministrului Muncii, Violeta Alexandru, o adevărată campanie de transmitere de informații. Românii află, spre exemplu, că pensiile se vor plăti luna aceasta până în data de 17 ianuarie, adică azi.

Antena 3 informează că jumătate de milion de români care nu și-au primit încă pensia trebuie să mai aștepte până pe 20 ianuarie 2020. Motivul îl reprezintă faptul că Ministerul Muncii nu ar fi făcut plățile către Poșta Română în timp util, potrivit unor surse.

Ministrul Muncii, Violeta Alexandru, nu a oferit, până acum, explicații coerente și clare pe acest subiect.

Problema pensiilor nu este atât de simplă. Și aceasta pentru că vârstnicii României nu știu dacă vor primi majorările promise în toamna acestui an. Motivul îl reprezintă faptul că guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, întrebat fiind despre procentul de 40% cu care ar urma să se majoreze pensiile din toamnă, potrivit legii, a lansat un avertisment. Isărescu spune că decizia este una politică.

În schimb, în mare mila sa, Guvernul Orban dă dreptul femeilor să iasă la pensie la vârsta de 65 de ani. Totul s-a realizat, evident, printr-o Ordonanță de Urgență, acesta fiind modul prin care Guvernul PNL știe să își facă treaba.

Ionel Dancă, șeful Cancelariei Guvernului, a declarat că un alt proiect de act normativ este o Ordonanță de Urgență pentru modificarea Legii educației în vederea armonizării acestei legi cu Codul Muncii și pentru implementarea unei decizii a Curții Constituționale în ceea ce privește vârsta de pensionare a personalului de gen feminin angajat în instituțiile de învățământ.

”A fost o lacună a legislației trecute în ceea ce privește vârsta de pensionare, posibilitatea ca persoanele de gen feminin, opțional, să decidă rămânerea în activitate până la vârsta de 65 de ani, așa cum este permis în Codul Muncii și pentru celelalte categorii de profesii. Era o excepție, CCR a decis că este neconstiuțional și prin urmare Guvernul a adoptat această ordonanță pentru a transpune decizia Curții”, a afirmat șeful Cancelariei Guvernului Ionel Dancă, joi, la finalul ședinței de Guvern, notează hotnews.ro.

Vicepremierul Raluca Turcan declarase, în urmă cu ceva timp, că există un proiect care prevede posibilitatea angajaților să opteze să lucreze până la 70 de ani.

Ce înseamnă toate acestea? Simplu. Că, în România, Guvernul nu respectă vârstnicii, ba, mai mult, în semn de dispreț, îi obligă să muncească până la vârste înaintate pentru a se întreține. Veniturile mici îi obligă pe cei mai mulți români să lucreze chiar și după ce au ieșit la pensie.

Pensii decente în Rusia

În Federația Rusă, însă, președintele Vladimir Putin a declarat că obligativitatea indexării pensiilor trebuie să fie inclusă în Constituție, iar propunerea a fost enunțată de șeful statului rus în timpul ședinței grupului de lucru pentru elaborarea amendamentelor la legea supremă.

”În legea fundamentală trebuie să fie indicat că în Rusia sunt garantate pensii decente și indexarea lor regulată”, a declarat el.

Potrivit lui, o astfel de măsură este necesară pentru ca executivul să nu caute motive pentru a evita indexarea. Imagini pentru klaus iohannis

Sursa foto: digi24.ro.

Oare Iohannis va avea curaj să adopte o asemenea măsură de protecție socială, așa cum dorește să facă Vladimir Putin? Cu siguranță că nu, fiindcă în România, guvernul său manevrează lucrurile după bunul plac, dând ordonanțe de urgență peste ordonanțe de urgență, desființând instituții și lăsând oamenii pe drumuri. 

One thought on “Pensii decente, totul trecut în Constituție. În Rusia lui Putin. Cum stă treaba în România lui Iohannis?

  1. PENSIILE PROFESIONALE,

    intre LEGALITATE si OPORTUNITATE

    1. Contra argumente la campania Guvernului impotriva Pensiilor de Serviciu ala Aviatorilor.

    Una din caracteristicile guvernării din ultima perioada o reprezinta politica populistă de anihilare a pensiilor de serviciu.

    Declaratiile repetate ale Primului Ministru si ale altor reprezantanti ai puterii, pun accent pe cuantumul acestor pensii prin raportare la moneda naţionala, fara să se raporteze la numarul acestor pensii si fara sa se analizeze legalitatea stabilirii pensiilor de serviciu pentru reprezentanti din fiecare categorie profesionala.

    Referirile repetate la pensiile “nesimtite” si la necesitatea inlaturarii lor au generat sentimente de culpabilitale prentru beneficiarii unor pensii profesionale, deşi acestea fuseseră calculate de: reprezentantii Guvernului, pe baza unor legi adoptate la initiativa sau cu ajutorul unor membri marcanti ai actualei puteri politice.

    Pe de alta parte, s-a indus sentimentul de nemultumire profunda altor categorii sociale revoltate de faptul ca actuala putere nu este in stare sa anuleze pensiile “nesimtite”, ca si cum acest fenomen ar genera bunastarea tarii.

    Această campanie este asemănătoare celor din perioada socialista incipienta care a precedat operaţiunile de anihilare ale burgheziei, si micilor proprietari sau a chiaburimii, pe considerente ca aveau nivel de trai mai ridicat decât marea masă a populatiei.

    Intr-o tara Europeană normala (cum si-o doreste presedintele), perioada post-revoluţionară ar fi trebuit sa se caracterizeze prin valorificarea eficienta a resurselor economice, prin mentinerea procentului rezonabil de populatie activa si prin cresterea nivelului de trai pentru majoritatea populatiei.

    Politica originala si sinuoasa, inclusiv in domeniul legislativ, a determinat insa, pierderea principalelor surse de venit ale statului, incurajarea somajului si a exodului populatiei, proliferarea ingineriilor financiare si a evaziunii fiscale, cresterea insecuritatii sociale, reducerea increderii in toate institutiile statului si diminuarea drastică a veniturilor.

    Pensiile nu au fost exceptate de la aceasta involutie, fiind adaptate numeroase acte normative

    contradictorii sau confuze, care au culminat in prezent cu o campanie populista, anticonstitutionala.

    Excesele mediatica referitoare la cuantumul ridicat al unor pensii “nesimtite” nu redau realitatea, inducand manipularea populatiei si invrajbirea unor categorii sociale, impotriva altor categorii sociale.

    Toata aceasta campanie va culmina cu abuzul de putere prin Ordonante de Urgenta (sau Raspundere Ministeriala) a Guvernului, urmate de actiuni in judecata si admiterea contestatiilor referitoare la unele categorii de pensii de serviciu, pe care doriti sa le diminuati drastic, chiar daca veti folosi termenul de revizuire (cum a facut Guvernul Basescu-Boc), mascand de fapt, recalcularea pensiilor.

    Continutul actului normativ va fi in disonanta cu notele de fundamentare ale actului actului, iar caile de atac impotriva deciziilor de revizuire a pensiilor, vor demonstra neconstitutionalitatea acestui act.

    Putem trage concluzia ca intentia de a reduce pensiile de serviciu, va nesocoti sistemul juridic, vrand sa-l sufoce cu cateva mii de cauze, ceea ce reprezinta un afront la adresa Justitiei din Romania.

    Presiunile Guvernului continuua pe diferite planuri, inclusiv prin invocarea inexistentei resurselor financiare, pentru achitarea unor pensii profesionale, fara sa precizeze exact ponderea acestor cheltuieli bugetare.

    Se ignora legalitatea si unele principii de drept, cum este acela al NERETROACTIVITATII legii civile, desi Curtea Constitutionala a statuat, in unele cazuri, ca legea posterioara nu poate atinge dreptul nascut sub imperiul legii anterioare, deoarece ar insemna ca legea noua sa fie aplicata retroactiv, contrar Art. 15 alin. (2) din Constitutie si cerintelor legate de asigurarea stabilitatii raporturilor juridice.

    IN ACEASTA CONJUNCTURA SISTEMUL JUDICIAR TREBUIE SA DECIDA DACA OPORTUNITATEA APLICARII UNOR MASURI DE ASTERITATE, POATE INLATURA LEGALITATEA CU PRIVIRE LA PENSIILE DE SERVICIU.

    In favoarea legalitatii pledeaza faptul ca dreptul la pensie a fost castigat pe baza activitatii prestate pana in momentul pensionarii, reprezentand un drept de carenta echivalent cu dreptul de proprietate.

    Pensia nu poate fi renegociata periodic, cum se intampla cu salariu, iar pensionarul nu are alternativa schimbarii locului de munca in cazul ofertei necorespunzatoare.

    Acordarea pensiei reprezinta ultimul pact intre stat si catatean, obligatoriu si sub aspectul cuantumului decis in acel moment.

    In consecinta, dreptul la pensie se incadreaza in drepturile fundamentale, care pot fi restranse numai in conditii expres enuntate de conventiile europene, pe perioade limitate de timp.

    Inalta Curte de Casatie si Justitie s-a pronuntat indirect asupra acestui aspect, prin faptul ca una din sesizarile de neconstitutionalitate a Legii nr. 119/2010 a fost semnata de toti judecatorii prezenti in fata Sectiilor Unite, fiind aduse argumente pentru neconstitutionalitatea legii, care depaseau categoria magistratilor.

    Un alt argument il va reprezenta inexistenta situatiei exceptionale, prin prisma doctrinei si juristprudentei internationale, deoarece limitarea unui drept trebuie sa respecte cateva conditii de fond si forma.

    Solicitam Guvernului sa respecte procedurile necesare pentru adoptarea unor masuri exceptionale, prin informarea Consiliului Europei.

    Vom solicita ca fiecare judecator national, sesizat in cadrul competentei sale (asa cum este obligat) sa aplice intregul drept comunitar si de a proteja drepturile pe care acesta le confera particularilor, lasand neaplicata orice dispozitie eventuala din legea nationala, indiferent ca aceasta este anterioara sau posterioara regulii comunitare, chiar daca Curtea Constitutionala sau Inalta Curte de Casatie si Justitie, s-au pronuntat in sens contrar.

    Taierea pensiilor de serviciu ale Personalului Navigant Aeronautic din Romania este ilegala fiindca:

    1. Reglementarea pensiei de serviciu isi gaseste temeiul legal in legislatia europeana, si anume Directiva Consiliului Comunitatilor Europene 86./378/CEE din 24 1986 privind punerea in aplicarea a principiului egalitatii de tratament intre barbati si femei in cadrul regimurilor profesionale de securitate sociala, astfel cum a fost modificata prin Directiva 96/97/CE a Consiliului Uniunii Europene din 20 Decembrie 1996.

    Acest act european creeaza cadrul legal la nivelul Ununii Europene pentru statele membru, in considerarea locului si a rolului unui anumit sector profesional, sa stabileasca pentru acesta un regim profesional de securitate profesionala.

    2. Se incalca prevederile art. 15 alin. (2) din Constitutie, potrivit caruia “legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale sau contraventionale mai favorabile”.

    3. Procedura de reducere, impune o pierdere ireversibila a pensiei de serviciu, aceasta echivaland cu o veritabila expropiere, aducand atingere art. 1 paragraful 2 din Protocolul nr. 1 la Conventia pentru aparare a drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.

    4. Se va impune o restrangere cu caracter permanent a exercitiului dreptului la pensie, recalcularea pensiilor de serviciu operand fara vre-o limitare temporara, fiind reglementata sub conditie suspensiva.

    In acest fel va stabili explicit o pierdere cu caracter permanent, neavand legitimitate constitutionala, in sensul considerentelor Deciziei Curtii Constitutionala nr. 1.414/2009

    5. Restrangerea sistematica, repetata, a exercitiului unor drepturi, care tinde sa devina o regula in conduita autoritatii publice, care va adopta aceasta masura, iar nu o exceptie, se situeaza in afara cadrului constitutional, pe care il traseaza art.53 si juristprudenta Curtii Constitutionale.

    6. Diminuarea substantiala a cuantumului pensiilor, determinata de recalcularea acestora, are drept consecinta nerespectarea conditiei referitoare la caracterul rezonabil si proportional al restrangerii exercitiului dreptului prevazut in art. 47 alin (2) din Constitutie, caracter de care de depinde compatibilitatea restrangerii exercitiului unor drepturi cu Legea fundamentala, in conformitate cu Decizia Curtii Constitutionale nr. 1.414/2009.

    7. Din perspectiva art.1 din Protocolul nr. 1 si a juristprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului referitoare la aceste dispozitii, drepturile care decurg din contributiile in cadrul regimurilor de securitate sociala, cum este dreptul la pensie, constituie drepturi patrimoniale, care intra sub protectia art. 1 din Protocol.

    8. Recunoscand marja de apreciere a statelor in materia legistatiei sociale, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a subliniat obligatia autoritatilor publice de a mentine un just echilibru intre interesul general si imperativele protectiei drepturilor fundamentale ale persoanei, echilibru care nu este mentinut ori de cate ori, prin diminuarea drepturilor patrimoniale, persoana trebuie sa suporte o sarcina excesiva si disproportionata; intr-o astfel de situatie, exista o incalcare a art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventie, determinata de incalcarea caracterului rezonabil si proportional al diminuarii drepturilor patrimoniale

    (Cauza Kjrtan Asmundsson contra Islandei, 2004; Cauza Mosmkal contra Poloniei, 2009)

    9. In ceea ce priveste pensiile de serviciu, juristprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, in aplicarea art.1 din Protocolul nr. 1, recunoaste si ocroteste pensia stabilita pentru anumite profesii si nu permite ca acest drept sa fie diminuat, decat in cazuri de exceptie, cu respectarea principiului proportionalitatii, ceea ce inseamna ca masura aplicata sa fie justificata de scopul legitim urmarit (Cauza Banfield contra Regatul Unit, 2005).

    Actualul guvern doreste sa interzica pensiile de serviciu, ceea ce este neconstitutional.

    Si aceasta hotarare va fi trantita oricand la CCR.

    De ce ?

    Pentru ca este vorba de drepturi castigate de aceste categorii de persoane.

    Ca sa fim mai bine intelesi, atunci cand un tanar alege sa munceasca in Aviatie isi face calculele pentru viitor.

    E constient ca isi alege o meserie riscanta, grea, care il poate uza mai repede fizic si psihic, dar o face în schimbul unor avantaje.

    Între care un avantaj important il reprezintă pensia de serviciu, care devine parte a contractului sau cu statul.

    Acest drept nu mai poate fi luat.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *