Iluzia aspectului exterior


Mult mai important decât efectul observabil pe care AS îl poate avea asupra aspectului fizic al unei persoane este felul în care aceasta se raportează la propriul său aspect şi felul în care îşi formează opiniile despre aspectul fizic al altora.

D. G. G. 

Focalizarea conştiinţei individuale asupra aspectului exterior se răsfrânge şi la alte niveluri: dacă o persoană e prea preocupată de aparenţa aspectului ei exterior, va întreba mereu: – gândurile şi ideile mele îţi sunt acceptabile? sau oare atitudinile şi opiniile mele sunt acceptabile? BW Image of sexy woman near mirror — Stock Photo © carlodapino ...

Printr’o firească extindere osmotică, de la un nivel la altul, un asemnea mecanism de gândire va situa persoana respectivă în afara ei şi – drept consecinţă –, ea va fi expusă unui şir de iluzii. Multora le este greu să-şi închipuie că un ins cu o statură osoasă robustă şi cu trăsături aspre ar putea fi slab în esenţa caracterului său, după cum le e la fel de greu să admită că un ins trăsături molatece, placide ar putea avea o structură lăuntrică foarte puternică. Şi totuşi, luând în seamă ambele extreme, există pretutindeni dovezi pentru a demonstra cât de mari sunt riscurile înşelării, atunci când se acordă o prea mare însemnătate aspectului fizic. Va fi imposibil pentru oricine, să-şi stabilească o adevărată identitate, dacă nu cunoaşte natura realităţii. Pretutindeni, există mii de inşi zbuciumându-se în lupta pentru afirmarea de sine, pentru bogăţie, pentru putere sau pentru un sens al importanţei, dar nici unul din aceste mobiluri nu conţine în ele, puterea de a înfrunta timpul.

Foarte adesea cineva se va identifica pe el însuşi, prin nume, prin sex, prin religie ori prin ocupaţie. Dar şi aceste repere conţin atât de multe amăgiri, încât el va trebui să se reevaluze mereu, în încercarea de a descoperi cine este.

În ultima vreme, puterea sinelui a devenit un punct de interes, iar aici, iluzia ascunde adevărata înţelegere a problemei. Dacă cineva şi-a dezvoltat puterea sinelui în orice domeniu, cu siguranţă, el se va întâlni cu alţii care au mai multă putere decât el. Iar acest ciclu nesfârşit de competiţii pentru dobândirea valorii de sine, continuă.

Pentru a înţelege, trebuie cercetat sensul exact al AS: – acela de veritabil avantpost al persoanei, respectiv, definind felul în care ea se va confrunta cu lumea exterioară. Ceea ce majoritatea indivizilor înţelege mai greu este de ce omul trebuie să se confrunte cu lumea exterioară.

Esenţa realităţii este trecerea prin lume, trăind ca ocupant al unui corp. Atunci, cum se poate reduce identitatea reală la nume, la sex sau la religie?

În lume există două feluri de oameni: cei care ştiu şi cei care nu ştiu. Cel care nu înţelege că se vieţuieşte pe Pământ, pentru a învăţa ceva, în aşa fel ca sinele său să-l poată ajuta de a manifesta scopul divinităţii, nu va înţelege nici propria identitate şi va crede că ultimul ţel e el însuşi, putând trăi cu iluzia că e posibil să înşele cumva forţele exterioare şi impersonale, propulsându-se pe el,  înaintea celorlalţi. Acest tip de gândire, chiar dacă e disimulată, va crea în mod necesar o viaţă de iluzii dizarmonice, conducând la lupte nevictorioase, la inaptitudinea de a realiza fericirea şi, în cele din urmă, la dezamăgire.

Singura realitate existentă vine din unicitatea universului. Dacă înţelege suma energiilor şi a posibilităţilor pe care universul le oferă, atunci individul înţelege cum fluxul necontenit al conştiinţei divine trece prin noi, pentru a intra  în contact cu lumea exterioară.

Un ins interacţionează cu lumea exterioară pentru a putea manifesta voinţa divină şi universală a unei conştiinţe superioare, aici pe Pământ. Făcând acest lucru, faţa pe care o arată lumii devine ochiul lui Dumnezeu, iar vieţuirea îl ajută pe individ, a învăţa cum să exprime mai bine înţelesul divin, propus ca lecţie de către univers.

AS îl ajută pe ins să dea o manifestare temei astrale, prin felul în care ea a fost menită să-l exprime, ca parte a planului cosmic pe care-l are de îndeplinit.

Refuzul negativităţii

Una din cele mai dificile probleme cu care e confruntat individul este negativitatea; atât în raport cu lumea, cât şi în raport cu el însuşi. Fie că ea se manifestă prin atitudini, prin gânduri, prin sentimente, prin acţiuni sau prin conduite, ea poate pătrunde în întreaga concepţie a individului despre sine însuşi, cât şi în viziunea generală asupra vieţii.

Negativitatea provine din nemulţumire: adeseori, se stribuie unor zone greşit alese, sursa acestor nemulţumiri, mergând pe firul multor posibilităţi tangenţiale, dar neînţelegând niciodată cu adevărat, esenţa unei asemenea condiţii negative.

Când universul e gândit în totalitatea sa, acesta este în aceeaşi măsură şi pozitiv, şi negativ. Dacă nativul trăieşte în afara determinărilor temei astrale, identificându-se cu toate elementele acestui univers, începe să se formeze în structura insului, un anumit sens al insignifianţei. Nativul se simte incapabil de a manifesta calitatea şi cantitatea a tot ce circulă prin el. Aceasta e principala sursă a negativităţii, care nu face decât să sporească negativitatea lumii.

Dacă simte o insignifianţă în structura identităţii datorită folosirii incorecte a AS, atunci există cele mai mari şanse ca toată tema să fie folosită negativ.

Pornind de la acest sistem de referinţă (centrare impersonală, în loc de fiinţa interioară), un asemenea ins se va întreba: ce face lumea asta pentru el? De fapt, el nu face decât să recupereze prin propria temă astrală, ceea ce simte venind din mediul exterior. Totuşi, acest caz e improbabil, deoarece cantitatea de informaţii, de gânduri, de sentimente, de experienţe existente înafară, o vor lua mereu înainte, fiind mai multe, iar orice ar face nativul va resimţi că pierde acest gen de cursă imaginară cu o lume care progresează şi se extinde cu mai mare iuţealăî decât el.

Nemulţumirea care rezultă de aici, va produce un stil de viaţă bazat pe o identificare cu frustrarea sau cu un simţ general negativ privitor la valoarea personală. Triada- editata

Pentru a învinge această negativitate, simţul identităţii trebuie să rezulte din fiinţa lăuntrică a nativului. Astfel, tot ceea ce va face el în viaţă, va veni din potenţialul mobilizat de sinele său către acţiune, prin intermediul personalităţii. Drept rezultat, el nu va fi în competiţie cu influenţele exterioare, ci într’un soi de efect tonic tinzând spre împlinirea posibilităţilor. Văzută astfel, minunea covârşitoare a mediului extern nu va face decât să ajute la exprimarea pozitivă a sinelui, în loc de a conduce spre negativitate.

 

Astrologie

Georgiana Arsene Vezi tot →

Sunt omul in care Yin si Yang sunt cand prieteni, cand dusmani. Oscilez intre a scrie despre politica, oameni comuni, oameni creativi, frumosi sau urati, controversati, despre ceaiuri, carti, evenimente si viata. Uneori, pun bucati mari din suflat pe care le imbrac in fantezie. Pentru ca nu imi plac oamenii sobri si cei care ma considera o ciudata. Iar blogul meu se adreseaza celor care au curajul sa fie ei insisi.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: