O manipulare grețoasă despre educația din România…

O manipulare grețoasă despre educația din România…

Tot căutând să aflu ce mai scrie lumea prin online despre educație, că, na! mă interesează! dau peste un material de presă care m-a făcut să plâng. Mi-am dat seama că, având asemenea ”formatori de opinie”, educația poate să își pună cruce.

Georgiana Arsene

Vă spun din capul locului că nu voi da link activ către articolul sau site-ul care îl găzduiește pentru simplul motiv că nu vreau să îi fac trafic. Vă dau toate indiciile, îl puteți căuta pe Google, sunteți liberi să procedați așa, dar nu mă anatemizați pentru că, o dată în viață, refuz să dau link activ.

Ei bine, fiindcă m-am îndepărtat de la subiect, vă spun că materialul în cauză poartă numele de ”Școala, la stadiul de improvizație”. Vreți să mergeți mai departe de titlu? Știu, nu, dar…

”La 30 de ani de la Revoluție, dacă ar fi să facem un clasament al marilor greșeli de guvernare, educația ar conduce, cu siguranță, detașat”, scrie autoarea.

Deci, cum? Educația este o greșeală de guvernare? Educația? Nu cumva reformele și lipsa de predictibilitate, precum și absența unei continuități în reformă? Chiar așa, pe bune? Educația e o greșeală?

Cine gândește așa dovedește clar nu doar că nu are habar ce se întâmplă în școală – e drept că, de la momentul absolvirii școlii de către autoare au trecut decenii bune, dar asta nu e o scuză.

Numai astăzi, în contextul pandemiei de coronavirus când conceptul de școală online a devenit obligatoriu, suntem surpinși de realitatea că un sfert dintre elevii de gimnaziu și liceu fie nu dispun de un laptop, fie nu au acces la internet”pe ce date se bazează? (ce e scris cu bold reprezintă observațiile mele, Georgiana Arsene)

”E domeniul în care s-au experimentat reforme de-a valma, fără logică, cu o totală lipsă de înțelegere a posibilităților de schimbare, adaptate spațiului nostru.

În mod cronic și absolut de neînțeles pentru o țară profund europeană, așa cum se declară România, educația este tratată mai prost decât salubritatea..

Pe bună dreptate se tot vorbește despre salariile mici, pentru că ele constituie una dintre principalele cauze ale deteriorării sistemului. Profesia în sine a devenit tot mai puțin atractivă, tinerii preferând să se îndrepte către meserii bănoase și condiții de lucru mai bune”, mai scrie în articolul menționat.

Din nou, eroare! Deci calitatea învățământului e scăzută pentru că profesorii nu au salarii bune. O gândire simplistă și populistă. Sunt printre cei care au comentat pe marginea subiectului legat de salarizarea diferențiată a cadrelor didactice. Persoanele care urmăresc ce scriu știu despre ce vorbesc. Restul să caute în Sputnik.

Nu, calitatea învățământului e scăzută pentru că mulți profesori rămân înțepeniți în ideile lor, pentru că refuză să învețe în continuare, pentru că nu lasă locul tinerilor, pentru că… pentru că…

De asemenea, calitatea cadrelor didactice lasă, în multe situații, de dorit. Deci și colectivul poate face tinerii să plece spre alte zări de soare pline, nu doar salarizarea. Mai apoi, sunt condițiile de muncă și faptul că unii își dau seama că, într-o școală, nu se muncesc numai 4 ore, așa cum, probabil, crede și autoarea articolului…

Problema e mai complexă și nu stau acum să explic ca la clasa pregătitoare.

Varza numită articol ”Școala, la stadiul de improvizație” continuă să ne spună că ”O altă cauză a degradării masive o generează partidele politice. „Investim în Educație” sau „Educația este o prioritate națională” sunt lozinci frecvente, banale puncte de abordare politică în preajma alegerilor”.

Deci momentele electorale strică școala și elevul, domle. Parcă școala era apolitică, dar, cine știe, din toată brambureala de articol, ceva, ceva poate ar fi prins la public… :))

Mai spre final, aflăm și ce trebuie făcut în sistemul de învățământ ca să terminăm cu ”Las-o că merge și-așa” și să devenim profesiniști, ce dracu!

”În realitate, pentru a înfăptui o reformă corectă ai nevoie de un deceniu ca să urmărești efectele, depășind cu mult următoarea etapă electorală. Așadar, lipsa de concordanță între nevoile societății și calculele politice au lăsat școala la stadiul de improvizație”.

În primul rând, intervine factorul timp: e nevoie de un deceniu. Nu de 9 ani, nu de 11 ci fix de 10. Buun… apoi, cică nevoile societății trebuie să se pupe cu calculele politice, fiindcă, tocmai pentru că nu s-au pupat, școala a ajuns la stadiul de improvizație.

A gândi sistemul de educație strict prin prismă politică e nu numai o prostie uriașă, ci și un semn că respectiva nu a mai călcat de decenii, poate, într-o școală și ultimele sale discuții despre educație au fost cu cine or fi fost, dar nu cu experți în politici educaționale. Ups, am zis politici? Da, politici educaționale. Pentru înțelegerea termenilor, folosiți DEX. Sau Google.

Dovadă că am dreptate și că autoarea e, delicat spus, paralelă cu realitatea și cu sistemul de educație, o dovedește ultimul paragraf al articolului. Eu mai spun doar atât: NO COMMENT…

”Despre măsuri corecte, eficiente, luate în echipă, nu mai vorbește nimeni. Nici despre fractura dintre corpul profesoral și copiii de azi, diferiți măcar din perspectiva tehnologiei. Care trebuie să fie modul de comunicare între „tabere”, astfel încât să nu compromitem nici ideea de învățământ temeinic, serios, nici plăcerea de a merge la școală? Răspunsul trebuie oferit cu maximă urgență de către Ministerul Educației, dacă într-adevăr există un interes politic față de educație

Am spus no comment, dar nu mă pot abține. E clar că individa e limitată și rău intenționată când scrie aceste lucruri, dezinformând într-o manieră grețoasă și manipulând odios. Sunt sute de articole pe tema măsurilor eficiente, luate în echipă. În ceea ce privește fractura dintre profesori și elevi, numai eu am câteva… Dar nu am pretenția să mă citească.. În schimb, ar fi putut, pentru a nu se face de râs, să dea un search pe Google.

P.S. Acest articol nu este plătit de Google. Aș fi vrut eu, dar nu e cazul… :))

P.S. 2. Paragrafele scrise cu italice sunt paragrafe din ”opera” menționată.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *