Viața noastră, guvernată de Case. Cum ne influențează?

Viața noastră, guvernată de Case. Cum ne influențează?

Localizarea terestră (II)

Primele 6 Case, I-VI, de sub orizont (linia AS-DS) – jumătatea nocturnă – sunt introvertite, privind nativul în limitele intimităţii sale. Celelalte 6 Case, VI-XII, de deasupra orizontului – jumătatea diurnă  –  sunt extravertite, privind nativul în contact cu lumea.

D. G. G.

Jumătatea estică, cea de partea AS-ului (I, II, III, X, XI, XII) este legată de sine însuşi  –  egoitatea, ipseitatea;

jumătatea vestică (IV, V, VI, VII, VIII, IX) este legată de ceilalţi  –  tuitatea, illeitatea. MC-ul  –  acţiunea, practica, profesia  –  se situează între acţiunea pentru sine şi cea pentru ceilalţi. FC-ul  –  reflecţia, teoria, năzuinţa  –  se situează între gândirea pentru sine şi cea pentru ceilalţi.

Precum semnele zodiacale, Casele pot fi împărţite şi grupate în mai multe feluri. De pildă, prin tripartiţie se obţin grupuri de câte 4 Case, opuse două câte două, în cruce: angulare, succedente, cadente.

Primele sunt Casele cele mai importante, formate în cele patru unghiuri cheie ale temei, de unde şi numele lor. Următoarele sunt Casele care succed celor angulare şi, în sfârşit, ultimele, care se consideră că sunt în cădere.

Astrologul englez E. H. Bailey (1876-1959) propune o clasificare interesantă a Caselor, bazată pe quadripartiţie şi pe tripartiţie, din care rezultă 4 triunghiuri de Case şi, respectiv, trei pătraturi de Case:

triunghiul vieţiiCasa I – viaţa subiectului; Casa V – viaţa copiilor sau a operelor; Casa IX – viaţa universală, cea întru Dumnezeu;

triunghiul acţiunii: Casa X – cariera –  acţiunea pentru succes; Casa II – banii – acţiunea pentru avere; Casa VI – munca – acţiunea în serviciu;

triunghiul relaţiilor: Casa VII – căsătoria, alianţele, asocierile; Casa XI – prietenii,protectorii, sprijinul exterior; Casa III – apropiaţii, vecinii, rudele;

triunghiul finalităţii: Casa IV –  moartea corpului fizic; Casa VIII – moartea psihicului; Casa XII – moartea spiritului;

pătratul progresului: Casa I –  oportunităţile fundamentale; Casa X – aspiraţiile stimulante;

Casa VII – luptele, confruntările benefice; Casa IV – rezultatele terminale;

pătratul averii: Casa II – banii din efortul personal; Casa V – banii din jocuri şi speculaţii;Casa VIII – banii rezultaţi din alianţe şi din moşteniri; Casa XI – banii rezultaţi graţie sprijinului, protecţiei, prietenilor şi relaţiilor;

– pătratul tăcerii:

Casa III – munca minţii;

Casa VI – munca proprie;

Casa IX – munca intelectuală, activitatea spirituală;

Casa XII – munca în suferinţă, efortul fizic impus, penitenţa.

Această încercare meritorie de sinteză nu oferă totuşi cele mai semnificative rezultate.

În astrologia condiţionalistă, bazată pe zodiacul solar, semnificaţiile se seriază – în general –, în trei niveluri de informaţie: al unicului (simplu), al dualului (compus) şi al multiplului (complex). Aceste trei niveluri se asociază cu Reprezentarea (a părea) pentru unic, cu Existenţa (a exista) pentru dual, cu Transcendenţa (a fi) pentru multiplu. Jean-Pierre Nicola a aplicat acest nivel referenţial pentru a defini funcţiunile planetare. (Îl voi explicita, atunci când va urma prezentarea planetelor.) Deocamdată, pentru înţelegerea semnificaţiilor Caselor, corespondenţele modelului RET trebuie adaptate la patru planuri de manifestare: a Subiectului, a Obiectului, a Relaţiei şi a Integrării (SORI). Aceste patru planuri referenţiale merg de la simplu la complex.

În lumina acestor criterii, semnificațiile Caselor pot fi formulate, reluând clasificarea lui Ellic Howe Bailey:

triunghiul Subiectului

ICasa Reprezentării Subiectului:

– subiectul ca atare şi reprezentarea sa; calitatea model, modelele la care e sensibil; temperamentul; imaginea pe care şi-o oferă despre sine însuşi în conştiinţa sa;

VCasa Existenţei Subiectului:

– trăirea sa, schimburile sale concrete; sfera emoţională, sentimentală; amorurile, operele, copiii Subiectului; motivaţiile, produsele reprezentativităţii; experienţele, uceniciile care-i pot ameliora sau contraria autoreprezentarea sa; autoconcentrarea;

 IXCasa Transcendenţei Subiectului:

– gândirea; ceea ce e dincolo de credinţele subiectului; călătorii şi evaziuni; mijloacele de a scăpa sau de a pune în discuţie calitatea modelului såu; autocontestaţia şi potenţialul de regenerare;

triunghiul Obiectului

XCasa Reprezentării Obiectului:

 – marca funcţiei reprezentative, insemnele; obiectul principal al destinului social: scopul, vocaţia, cariera; instrumentele, simbolurile autorităţii dobândite prin profesiune; notorietatea;  masca şi rolul de jucat ca fiind Altul, ca subiect al unui sistem, al unui cod sau al unui ansamblu de convenţii; fiinţa-obiect redusă la personajul ei, la simpla sa expresie eficace;

IICasa Existenţei Obiectului:

– lucrurile utile necesare traiului;  cotaţiile acestora, ca bunuri posedate; materia activă sau mijloace de ac¡iune asupra materiei şi a realului; obiectele în competiţie, eficacitatea unui lucru pentru că el există;

VICasa Transcendenţei Obiectului:

– realităţile devalorizante, obiectele multiple; munca reală: instrumentele şi mijloacele; secretele sau complexităţile altora ca piedici sau ajutoare (resursele ascunse ale auxiliarilor sau ale duşmanilor);  multiplicitatea adjuvantelor; bolile trecătoare, infirmităţile;

triunghiul Relaţiei

VIICasa Reprezentării Relaţiei:

– relaţia principală, oficială, sancţionată de un contract;

– dialogul privilegiat cu partenerul sau adversarul electiv;

– relaţiile oficializate, exprimabile sau susţinute printr-o formulå, cod sau model; asocierile, ca o poziţie faţă de colectiv; înţelegerile împotriva unei pluralităţi nediferenţiate;

XICasa Existenţei Relaţiei:

– relaţia informală trăită, schimburile complete, viaţa raporturilor, netrecând prin contracte, ci prin fapte;  legăturile neoficiale; ceea ce se întâmplă realmente dincolo de convenţiile intervenite între doi factori; relaţiile amicale, competiţiile stimulante sau contrariante;  prietenia, sprijinul, protecţia;

IIICasa Transcendenţei Relaţiei:

– relaţiile informale ca opus al alianţelor sau al antagonismelor oficiale; – pluralitatea raporturilor;  mediul ambiant, întâlnirile, familiarităţile sau animozităţile necontrolabile, impuse de hazard; – relaţiile nepublice sau antipublice; – dialogul cu necunoscutul (studiile); pluralitatea raporturilor: reţeaua mediului social, a ambianţei, a multiplului cu promisiunile şi ameninţările sale;

triunghiul Integrării

IVCasa Reprezentării Integrării:

– apartenenţa oficială(nominativă) la un clan, la un grup, la o comunitate;  subiectul ca parte a unei globalităţi definite (familie, regiune, ţară, rasă); rădăcina, obârşia unui grup căruia subiectul îi este element; modele primite prin tradiţie în privinţa solidarităţii;  constantele, invariantele, liniile de forţă şi de supremaţie ale mediului sau ale ansamblului căruia îi e element component (de unde semnificaţiile de moştenire, ereditate, patrimoniu);

VIIICasa Existenţei Integrării:

– experienţa trăită a apartenenţei unui grup viu, eficace (de pildă, specia umană cu legile ei biologice concrete); crizele, doliurile, donaţiile, moştenirile; integrările şi dezintegrările din timpul unei vieţi; manifestările sensibile ale destinului;

XIICasa Transcendenţei Integrării:

– apartenenţele nemanifestate, necunoscute; dezrădăcinările, încercările sau alienările; pierderea întregii solidarităţi oficiale;  izolarea, claustrarea, detenţia; – solitudinea absolută;

pătratul Reprezentării

SubiectulCasa I: imaginea sa, modelul său ideal şi modelul pe care îl poate reprezenta;

ObiectulCasa X: scopul principal şi reprezentativ;  simbolul profesiunii; emblema; meritul social; personajul public;

RelaţiaCasa VII: raportul preferenţial, protejat şi garantat; modelul, alianţa propusă unuia şi celuilalt; imaginea cuplului;

IntegrareaCasa IV: imaginea proprie în cadrul unui grup sau în raport cu orice comunitate (familie, naţiune, rasă);

pătratul Existenţei

SubiectulCasa V: trăirea prin emotivitate; subiectrul în adevărurile sale resimţite şi exprimate concret;operele;

ObiectulCasa II: bunurile, averea ca atare; ceea-şi îngăduie şi posedă prin el însuşi; valoarea obiectului în plan concret;

RelaţiaCasa XI: raportul real dincolo de convenţii; înţelegerea sau gâlceava în adevărul faptelor.

IntegrareCasa VIII: legătura sensibilă a apartenenţei la un ansamblu viu. Moartea, doliile, moştenirile;

pătratul Transcendenţei

Subiectul Casa IX:  fiinţa abstractă; valorile spirituale care schimbă imaginea primă a personalităţii;

RelaţiaCasa III:  schimburile multiple şi relaţiile intelectuale; comunicaţiile signifiante;

ObiectulCasa VI:  materiile şi substanţele fundamentale; atelierul activităţilor şi              mecanismelor servituţii.

IntegrareaCasa XII: marile mistere, sensul occult al unui destin; culisele şi angrenajele secrete; depersonalizarea prin izolare şi asceză; pierderea eului în Ființa universală.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *