Cel mai bizar horoscop – numai câțiva oameni îl au. Unde trăiesc ei?

Cel mai bizar horoscop – numai câțiva oameni îl au. Unde trăiesc ei?

Domificația în regiunile circumpolare (I)

Vorbisem – în glumă –, de născuții fără Ascendent… referindu-mă la limitele domificațiilor inegale, inclusiv, Placidus – cel mai utilizat.

D. G. G.

Problema domificaţiei în acele regiuni, care se întind cam până la 2000 Km de la fiecare pol, a generat o serie de pseudoadevăruri, susţinute de partizanii sistemului placidian.

În general, toate sistemele de domificaţie savante conduc la nişte anomalii geometrice: – deformări monstruoase, înversări, ajungând chiar să fie inaplicabile pentru latitudinile geografice mari. Datorită marii înclinări a axei ZmNm (Zenit matematicNadir matematic), în raport cu axa orizontală ASDS, unele Case vor fi extrem de extinse, iar altele vor fi exagerat de restrânse.

În figurile de mai jos, sunt reproduse – după Johann VEHLOW – două teme astrale, fiecare într-o dublă reprezentare: în sistemul Caselor inegale – stânga şi în cel al Caselor egale – dreapta.

Pentru o naştere la latitudinea de 51º50’N.

      Pentru o naştere la latitudinea de 66º33’N, pe cercul polar, la Jokak, în Laponia.

Rezultă cu prisosinţă că asemenea dificultăţi dispar de la sine, atunci când se aplică metoda Caselor egale, pentru care este suficientă doar determinarea longitudinii Ascendentului.

Pentru a înţelege mai bine problemele ridicate de utilizarea sistemelor savante de domificaţie, în cazul naşterilor din regiunile circumpolare, este nevoie să se examineze semnificaţia cosmografică a Ascendentului, care nu este decât un punct geometric.

Linia de intersecţie dintre un plan dus prin centrul Pământului, paralel cu cel al orizontului, tangent la suprafaţa terestră în locul naşterii, şi planul orbitei terestre, se întretaie la rândul său, cu cercul eclipticii, în două puncte: AS şi DS. Această definiţie cam absractă şi oarecum rebarbativă, e ilustrată mai expresiv în desenele de mai sus.

Practic, prentru orice naştere, oriunde pe suprafaţa Pământului, există un asemenea punct – Ascendentul (AS) – care reprezintă gradul eclipticii care răsare la orizont în momentul naşterii, precum şi un punct Descendentul (DS), care apune la orizont, în partea diametral opusă (adică, la 180o).

Cu o singură excepţie:  –  un punct unic, aflat pe cercul polar nordic şi altul opus, pe cel sudic –, loc în care axa de rotaţie a Pământului străpunge suprafaţa terestră. Acesta este unicul punct în care planul orizontului e paralel cu acela al eclipticii, iar planul orizontal paralel cu el, dus prin centrul Pământului, se confundă cu planul orbital, iar atunci nu mai poate exista o linie de intersecţie care, întâlnind cercul eclipticii, să dea punctele AS şi DS.

Această situație de excepție, când nu există AS, se traduce geometric prin suprapunerea celor două cercuri, iar trigonometric, prin apariția în formula longitudinii AS a raportului . În matematică, asta înseamnă o nedeterminare.

Concret, un punct aflat pe cercul polar ajunge prin rotaţie să coincidă – la un moment dat – cu acel punct fix critic situat pe cercul polar (66º33’), care reprezintă intersecţia axei de rotaţie cu suprafaţa sferei terestre. Asta se întâmplă când Timpul Sideral Natal (TSN) este de 18 ore în hemisfera nordică şi de 6 ore, în cea sudică.

Pentru Timpul Sideral de 18 ore, pe toate locurile terestre ale aceluiaşi meridian, AS = 0o. La latitudinea β = 66o 33’ N (90o φ; unghiul de înclinare al axei de rotaţie a Pământului este  φ = 23o 27’), respectiv, pe cercul polar de nord, câteva fracţiuni de secunde înainte de TS = 18h, AS va fi 269,9o, iar câteva fracţiuni de secundă mai târziu, se va inversa, sărind la 90,1o. AS nu se va găsi însă, niciodată, pe semicercul 270o-0o-90o. Când TSN va fi exact 18h, la latitudinea de 66o33’N, nu există teoretic AS. Fiind vorba de o nedeterminare, poate fi considerat AS = 90o, în loc de 0o.

Pentru Timpul Sideral Natal de 6 ore, pe toate locurile terestre ale aceluiași meridian, AS = 180o. Pe cercul polar sudic (la latitudinea de 66o33’S), la câteva fracţiuni de secundă înainte de TS = 6h, AS va fi 89,9o, iar câteva clipe mai târziu, va sări la 270,1o. Punctul AS nu se va afla însă, niciodată, pe semicercul 90o-180o-270o. Când Timpul Sideral Natal va fi exact de 6h, la latitudinea de 66o33’S, riguros vorbind, nu va exista AS. Totuşi, făcând abstracţie de această discontinuitate, se poate considera practic AS = 270o, în loc de 180o. La trecerea prin aceste două puncte critice (de discontinuitate), aflate pe cercurile polare, AS sare cu 180o, într-un interval de timp foarte scurt. Există deci, întotdeauna, un AS, individual, pentru orice naştere care ar avea loc pe cercul polar (latitudinea β =66o33’), chiar şi în punctele critice, în care axa de rotaţie străpunge suprafaţa globului terestru, caz în care teoretic există o nedeterminare. Este, desigur, o situaţie limită care ar presupune ca mama să nască exact la 18h (Timp Sideral natal), în nord sau la 6h (TSN), în sud, chiar în locul unde cercul polar (nordic sau sudic) i-ar trece peste burtă… Admiţând şi această eventualitate, putem calcula viteza de deplasare a locului naşterii situat pe cercul polar, graţie mişcării diurne.

Linia de intersecţie dintre un plan dus prin centrul Pământului, paralel cu cel al orizontului, tangent la suprafaţa terestră în locul naşterii, şi planul orbitei terestre, se întretaie la rândul său, cu cercul eclipticii, în două puncte: AS şi DS. Această definiţie cam absractă şi oarecum rebarbativă, e ilustrată mai expresiv în desenele de mai sus.

Practic, prentru orice naştere, oriunde pe suprafaţa Pământului, există un asemenea punct – Ascendentul (AS) – care reprezintă gradul eclipticii care răsare la orizont în momentul naşterii, precum şi un punct Descendentul (DS), care apune la orizont, în partea diametral opusă (adică, la 180o).

Cu o singură excepţie:  –  un punct unic, aflat pe cercul polar nordic şi altul opus, pe cel sudic –, loc în care axa de rotaţie a Pământului străpunge suprafaţa terestră. Acesta este unicul punct în care planul orizontului e paralel cu acela al eclipticii, iar planul orizontal paralel cu el, dus prin centrul Pământului, se confundă cu planul orbital, iar atunci nu mai poate exista o linie de intersecţie care, întâlnind cercul eclipticii, să dea punctele AS şi DS.

Această situație de excepție, când nu există AS, se traduce geometric prin suprapunerea celor două cercuri, iar trigonometric, prin apariția în formula longitudinii AS a raportului . În matematică, asta înseamnă o nedeterminare.

Concret, un punct aflat pe cercul polar ajunge prin rotaţie să coincidă – la un moment dat – cu acel punct fix critic situat pe cercul polar (66º33’), care reprezintă intersecţia axei de rotaţie cu suprafaţa sferei terestre. Asta se întâmplă când Timpul Sideral Natal (TSN) este de 18 ore în hemisfera nordică şi de 6 ore, în cea sudică.

Pentru Timpul Sideral de 18 ore, pe toate locurile terestre ale aceluiaşi meridian, AS = 0o. La latitudinea β = 66o 33’ N (90o φ; unghiul de înclinare al axei de rotaţie a Pământului este  φ = 23o 27’), respectiv, pe cercul polar de nord, câteva fracţiuni de secunde înainte de TS = 18h, AS va fi 269,9o, iar câteva fracţiuni de secundă mai târziu, se va inversa, sărind la 90,1o. AS nu se va găsi însă, niciodată, pe semicercul 270o-0o-90o. Când TSN va fi exact 18h, la latitudinea de 66o33’N, nu există teoretic AS. Fiind vorba de o nedeterminare, poate fi considerat AS = 90o, în loc de 0o.

Pentru Timpul Sideral Natal de 6 ore, pe toate locurile terestre ale aceluiași meridian, AS = 180o. Pe cercul polar sudic (la latitudinea de 66o33’S), la câteva fracţiuni de secundă înainte de TS = 6h, AS va fi 89,9o, iar câteva clipe mai târziu, va sări la 270,1o. Punctul AS nu se va afla însă, niciodată, pe semicercul 90o-180o-270o. Când Timpul Sideral Natal va fi exact de 6h, la latitudinea de 66o33’S, riguros vorbind, nu va exista AS. Totuşi, făcând abstracţie de această discontinuitate, se poate considera practic AS = 270o, în loc de 180o. La trecerea prin aceste două puncte critice (de discontinuitate), aflate pe cercurile polare, AS sare cu 180o, într-un interval de timp foarte scurt. Există deci, întotdeauna, un AS, individual, pentru orice naştere care ar avea loc pe cercul polar (latitudinea β =66o33’), chiar şi în punctele critice, în care axa de rotaţie străpunge suprafaţa globului terestru, caz în care teoretic există o nedeterminare. Este, desigur, o situaţie limită care ar presupune ca mama să nască exact la 18h (Timp Sideral natal), în nord sau la 6h (TSN), în sud, chiar în locul unde cercul polar (nordic sau sudic) i-ar trece peste burtă… Admiţând şi această eventualitate, putem calcula viteza de deplasare a locului naşterii situat pe cercul polar, graţie mişcării diurne.

Dacă raza cercului polar este r, iar raza Pământului este R = 6370 Km, atunci, r = R sin23o27’ = 6370 Km × 0,395 = 2519,335 Km. Lungimea circumferinţei cercului polar este egală cu 2πr = 2 × 3,14 × 2519,335 = 15821,423 Km. Viteza de deplasare este S: t = 15821,423 Km: 24 ore = 659,226 Km/oră  sau 183,12 m/s. Aşadar, mama pe cale de a naşte trece prin punctul critic cu o viteză ameţitoare de cca 660 Km/oră… La 1/183 dintr-o secundă, înainte sau după trecerea prin punctul critic, locul naşterii se află la 1m de el, iar planul orizontal ar intersecta pe cel al eclipticii, AS fiind în hemisfera nordică, la 29,9o Săgetător, respectiv, la 0,1o Rac. Este foarte improbabil ca în aceste condiţii, naşterea să aibă loc exact în fracţiunea de secundă în care apare nedeterminarea şi discontinuitatea, respectiv, când locul de naştere trece chiar prin punctul critic de pe cercul polar. Oricum, şi în acest caz excepţional, la latitudinea de 66o33’, se poate considera în hemisfera nordică, pentru TS = 18hAS = 90o, iar în cea sudică, pentru TS = 6hAS = 270o.

Când latitudinea depăşeşte pe cea a cercurilor polare (66o33’ – complementul unghiului  φ = 23o27’), lucrurile se complică: AS are o mişcare mai bizară, sărind în semne diametral opuse. Dar în astrologie, nu interesează mişcarea AS, ci poziţia sa într-un moment precis, care reprezintă horoscopul propriu-zis.

AS se deplasează doar în Fecioara şi în Balanţa, pentru ca apoi, să sară în Peşti şi în Berbec. Cu cât latitudinea creşte, intervalul parcurs de AS în cele două perechi de semne zodiacale opuse se reduce, pentru ca la poli să devină un punct care rămâne fix, indiferent de timp. Este şi firesc, din moment ce planul orizontului, tangent în punctul imobil al polilor în care axa de rotaţie străpunge sfera pământească, nu se mai roteşte. Atunci, şi în planul paralel cu el, dus prin centrul Pământului, cercul orizontal va intersecta pe cel al eclipticii în două puncte fixe – AS şi DS – neinfluenţate de mişcarea diurnă, respectiv, de factorul timp. Dacă admitem că o naştere poate avea loc, teoretic, chiar la unul din poli (latitudine β = 90o), care sunt unicele puncte imobile ale suprafeţei Pământului, ea va avea un AS unic, la poli neexistând Timp Sideral. Longitudinea sa rezultă prin construcţie grafică:  180o, la polul Nord şi 0o– la polul Sud.

Cerul de naştere (tema astrală) e un instantaneu, independent de orice mişcare. Deci, în orice punct al calotei polare, poate fi stabilit un AS, în oricare moment, ceea ce permite foarte uşor repartiţia normală a restului Caselor egale.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *