Revoluția Română din decembrie 1989. Silvian Ionescu: ”Și totuși, am sărit gardul unității în 21.12.1989 și m-am alăturat revoluționarilor”


Silvian Ionescua fost, până în decembrie 1989 șeful erviciului 1 din Direcția I a Direcției de Informații Externe – DIE, din cadrul Departamentului Securității Statului.

Georgiana Arsene

Fostul ofițer DIE a povestit, într-o postare de pe pagina sa de Facebook, ce a făcut în zilele revoluției Române din decembrie 1989.

Postarea sa este, de fapt, un răspuns public adresat revoluționarului Dorel Haraga, care a informat publicul despre faptul că Federația Asociațiilor de Revoluționari din orașele erou-martir a dobândit personalitate juridică.

Reproduc mai jos, integral, postarea fostului ofițer DIE Silvian Ionescu. Menționez că am permisiunea domniei sale pentru preluarea postării.

”Dragă Dorel Haraga,
In legătură cu poziția mea față de noua asociație a revoluționarilor pe care ați infiintat-o, îți răspund public, sătul fiind de toate minciunile legate de participarea mea la revoluție.
În 89 aveam 38 de ani, o carieră în informații externe de invidiat, eram vorbitor de 5 limbi străine și un ofițer operativ cu rezultate notabile în spionajul românesc.
Funcția mea de șef serviciu, echivala militar cu gradul de general maior iar civil cu funcția de ministru adjunct, eu fiind doar căpitan.
Aveam o familie frumoasă, doi copii, casă, mașină.
SI TOTUSI, AM SARIT GARDUL UNITATII IN 21.12.89 SI M-AM ALĂTURAT REVOLUTIONARILOR.
AM PLECAT DIN UNITATE CATRE PIATA ROMANA UNDE AM VĂZUT SI AUZIT CUM UN IMBECIL DE CAPITAN DE TANCURI A ORDONAT SA SE INCARCE ARMELE CU MUNITIE DE RAZBOI.
SI EL SI EU STIM CINE ESTE.
DE ACOLO AM PATRUNS PRIN SPATE PE CARAGIALE SI APOI PE ALEX. SAHIA,PANA LA MINISTERUL AGRICULTURII, DAR N-AM MAI PUTUT TRECE DIN CAUZA UNUI CAMION DE PAINE AEEZAT IN PERPENDICULAR PE CAROSABIL, CU ROTILE IMPUSCATE.
AM CONTINUAT PE JOS, CU LEGITIMATIA DE OFITER IN MÂNĂ, AM TRECUT CATRE UNIVERSITATE PRIN CORDONUL DE ELEVI DE LA BANEASA SI AM AJUNS PANA LA STALPUL DE LUMINA DE LA INTER UNDE ERA DAN IOSIF,SINGURA PERSOANĂ PE CARE O CUNOSTEAM.
ERA DEJA 11,15 SEARA.
DAN M-A RECUNOSCUT, A LASAT MEGAFONUL SI M-A ASCULTAT, RELATANDU-I CE VAZUSEM IN ROMANA.

Pentru acest episod, pentru ce am trăit în zilele alea, pentru crezul meu care m-a facut sa risc toate cele de mai sus, pentru faptul că după lege, oricum eram condamnat la moarte pentru încălcarea consemnului militar, v-am urat să aveți succes.

EU MI-AM FACUT DATORIA FATA DE ȚARĂ, SUNT INSA MULT PREA MULTI IMPOSTORI CARE IMI STAU ALATURI, MANJINDU-MI ONOAREA”, a scris Silvian Ionescu.

Revoluția Română din decembrie 1989

Georgiana Arsene Vezi tot →

Sunt omul in care Yin si Yang sunt cand prieteni, cand dusmani. Oscilez intre a scrie despre politica, oameni comuni, oameni creativi, frumosi sau urati, controversati, despre ceaiuri, carti, evenimente si viata. Uneori, pun bucati mari din suflat pe care le imbrac in fantezie. Pentru ca nu imi plac oamenii sobri si cei care ma considera o ciudata. Iar blogul meu se adreseaza celor care au curajul sa fie ei insisi.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: