Ambasadorul Rusiei în România despre amenințarea declanșării unui război:”Din păcate, sunt vizibile stereotipurile propagandei anti-ruse calomnioase și principalii generatori ai acestora sunt Pentagonul și NATO”

Ambasadorul Rusiei în România despre amenințarea declanșării unui război:”Din păcate, sunt vizibile stereotipurile propagandei anti-ruse calomnioase și principalii generatori ai acestora sunt Pentagonul și NATO”

Ambasadorul Rusiei la București, Excelența Sa, Valery I. Kuzmin, a explicat, în cadrul unui interviu acordat în exclusivitate revistaromaniamare.ro unde pot fi depistate rădăcinile rusofobiei. De asemenea, acesta a subliniat că principalii generatori ai stereotipiilor propagandei anti-ruse calomnioase legate de amenințarea unui nou război sunt Pentagonul și NATO.

Georgiana Arsene

Una din problemele majore din România de astăzi – și nu numai – este escaladarea rusofobiei. Care este, însă, scopul final al acestei campanii.

Excelența Sa Valery I. Kuzmin, Ambasadorul Rusiei în România, a explicat, pentru revistaromaniamare.ro, în EXCLUSIVITATE, că rusofobia nu este deloc un fenome nou și că rădăcinile sale se întind pe durata unor secole.

Valery Kuzmin: Rusofobia nu este deloc un fenomen nou. Rădăcinile sale pot fi depistate deja cu ușurință în relațiile ruso-engleze din vremurile Țarului Ivan cel Groaznic și Reginei Elisabeta I. Împăratul Rusiei, Alexandru al III-lea, poreclit „Pacificatorul” pentru că Rusia nu a început nici un singur război sub guvernarea sa, a spus: „Rusia nu are prieteni, există o frică de vastitatea noastră… Rusia are doar doi aliați de încredere – Armata și Marina sa”. Și, de fapt, istoria de pe vremurile invaziei tătaro-mongole (prin invaziile lui Napoleon și ale Germaniei naziste) și pînă astăzi confirmă corectitudinea fundamentală a unei astfel de judecăți.

Creșterea accentuată a rusofobiei în Occident în ultimul deceniu reflectă două procese obiective care au loc pe scena mondială:

‑  o scădere a ponderii și a influenței puterilor occidentale (condițional, a „Grupului 7”) și consolidarea altor centre de putere din lume (China, India etc.);

‑ revenirea treptată a Rusiei de la începutul Secolului XXI în topul celor mai mari puteri mondiale, posedînd capacitatea și voința politică de a urmări o politică externă suverană independentă.

Astfel, eforturile semi-isterice ale propagandei occidentale și ale multor reprezentanți ai clasei politice, în special ale principalelor state-membre NATO pentru demonetizarea Rusiei, a conducerii sale politice – inclusiv personal a Președintelui V.V. Putin – și, de fapt, a poporului rus, au ca scop servirea intereselor geopolitice ale „Occidentului colectiv”. Washingtonul încearcă cu disperare să-și mențină dominația în afacerile mondiale și, pentru aceasta, nu disprețuiește nici o metodă de „concurență neloială”.

O ilustrare vie a fidelității analizei de mai sus poate servi la detectarea aproape instantanee a „urmelor rusești” chiar și în revoltele și jafurile petrecute zilele acestea pe străzile a sute de orașe americane. Și sîntem informați despre acest lucru de posturile de televiziune ale „mass-media de renume” din țară (citiți: SUA), ale cărei Servicii Speciale, ambasade și, uneori, forțe armate, în ultima jumătate de secol au organizat direct sau într-o formă ușor voalată o schimbare de regim în peste 60 de țări ale lumii.

Modernizarea accentuată a armatei Rusiei ridică multe semne de întrebare, iar Occidentul duce o adevărată campanie de demonizare a acesteia, inducând permanent ideea unei ”Rusii agresoare”. Să ne așteptăm, așa dar, la un război?

Valery Kuzmin: Aș dori să subliniez faptul că formarea condițiilor de pace favorabile pentru dezvoltarea Rusiei și asigurarea bunăstării cetățenilor săi a fost și rămîne prioritatea de bază a politicii externe a Rusiei. ,,Federația Rusă consideră exclusiv armele nucleare un element de constrîngere, a căror utilizare reprezintă o măsură extremă și forțată, și depune toate eforturile necesare pentru a reduce amenințarea nucleară și pentru a preveni agravarea relațiilor interstatale care ar putea provoca conflicte militare, inclusiv cele nucleare”, se arată în Bazele politicii de stat a Federației Ruse în domeniul constrîngerii nucleare, promulgate de curînd (la 2 iunie a.c.) de Decretul Președintelui. În acest sens, în „întrebarea dvs. plină de îngrijorare” cu privire la amenințarea declanșării unui nou război, din păcate, sînt vizibile stereotipurile propagandei anti-ruse calomnioase, și principalii generatori ai acestora sînt Pentagonul și NATO. În această chestiune, „căruța este așezată în fața calului”. După dispariția URSS și a Organizației Tratatului de la Varșovia (OTV), Rusia a fost complet deschisă să stabilească cele mai constructive relații cu „Vestul colectiv”, ceea ce a dus, ca la o culminație, la semnarea Actului fundamental Rusia-NATO în 1997. În cadrul acestuia, Bruxelles-ul s-a angajat să nu plaseze ,,forțe de luptă substanțiale” și arme nucleare în apropierea frontierelor Rusiei. La nivelul ,,înțelegerii reciproce a liderilor politici” s-a convenit anterior că NATO ,,nu va avansa spre Est”. Cu toate acestea, în 1999 primul grup de țări est-europene a fost acceptat în componența Alianței. După ieșirea unilaterală a SUA din Tratatul ABM în 2002, Washingtonul a început să construiască baze de rachete de-a lungul perimetrului frontierelor noastre (apropo, Acordul privind construcția bazei în Deveselu, România, a fost semnat cu mult înainte de criza ucraineană!). Lista pașilor care au afectat principiul ,,indivizibilității securității”, care anterior, după cum se pare, nu isca divergențe, în Europa ar putea fi completată cu multe puncte. În ceea ce privește Rusia, dezvoltarea unui sistem global american de apărare împotriva rachetelor și extinderea NATO, au însemnat multiplicarea riscurilor pentru securitatea noastră națională. În 2002, ca răspuns la obiecțiile noastre împotriva denunțării de către ei a Tratatului ABM, americanii ne-au spus: ,,,El nu este îndreptat împotriva Rusiei, ci puteți face ceea ce doriți”. Acum, cînd noi am creat o serie din cele mai recente sisteme de armament eficiente care pot garanta frontierele noastre și securitatea țării în general, din Occident curg întruna acuzații de agresivitate, revizionism etc. Subliniez că toate aceste acuzații sînt doar clișee de propagandă, care, după cum vedem, sînt utilizate de NATO și de cercurile financiare și politice din Occident, care sînt ghidate de această organizație pentru a justifica o creștere astronomică a cheltuielilor militare și a încercărilor de a priva Rusia de posibilitatea de a urmări o politică externă suverană.

One thought on “Ambasadorul Rusiei în România despre amenințarea declanșării unui război:”Din păcate, sunt vizibile stereotipurile propagandei anti-ruse calomnioase și principalii generatori ai acestora sunt Pentagonul și NATO”

  1. MA NUMESC CONSTANTIN ION SI REFERITOR LA SUBIECT VREAU SA SUBLINIEZ UN LUCRU CONDIDER EU ESENTIAL SI ANUME : IN TOTI ACESTI 30 ANI SCURSI DIN 1989 NU A EXISTAT SI NU EXISTA NICI O DOVADA CARE SA ARATE VREO INCERCARE MACAR DE AMENINTARE LA ADRESA ROMANIEI DIN PARTEA CONFEDERATIEI RUSE BA DINCONTRA CRED CA RUSIA A MANIFESTAT NU NUMAI INTELEGERE DAR SI TOLERANTA LA TOT CE SE PETRECE IN ROMANIA IN CEI 30 ANI. POPORUL ROMAN CRED IN PROPORTIE DE cca 90 % NU A CONSIDERAT SI NU CONSIDERA RUSIA UN STAT OSTIL.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *