GENERALUL-CONTE PAVEL Dimitrivici KISELEFF

GENERALUL-CONTE PAVEL Dimitrivici KISELEFF

De câte ori ați trecut pe Bulevardul Kiseleff din București v-ați întrebat măcar o dată cine este cel care a dat numele uneia dintre cele mai importante artere din Capitală?

GENERALUL-CONTE PAVEL Dimitrivici KISELEFF

La 26 noiembrie 1872 a încetat din viață, la Paris, Pavel Dimitrievici Kiseliov (cunoscut mai mult sub grafia franceză-Kiseleff), aristocrat și militar rus, personaj influent și contradictoriu, care a contribuit decisiv și pozitiv la evoluția Principatelor Române la mijlocul secolului al XIX-lea.Născut la 19 ianuarie 1788 într-o veche și mare familie din înalta societate rusă, Pavel Dimitrievici Kiseleff, a beneficiat de studii serioase primind și o solidă educație militară și a fost educat, totodată, în spiritul tradiției religioase și al atașamentului față de monarhia țaristă.

Ulterior va avea lecturi extinse, în domenii variate, precum politică, filosofie, artă și nu în ultimul rând, militar. Avem în vedere atât autorii antici, cât și lucrările iluminiștilor francezi, care, putem presupune, i-au modelat viziunea și au contribuit la dorința de reformare a societății, manifestînd astfel idei liberale și avansate pentru epoca sa.

Treptat, este propulsat în funcții importante, mai ales după campania împotriva armatelor franceze ale lui Napoleon I (participă la lupta de la Borodino, din 1812), deținând poziții importante în armata rusă: în 1814 devine aghiotant al țarului Alexandru I, iar în 1819 este numit șef al statului major al Armatei a II-a. În această perioadă, el a publicat un studiu în care se pronunța cu privire la o serie de reforme în armata țaristă, mai ales în contextul războaielor purtate în epocă, împotriva Imperiului otoman.

După semnarea Păcii de la Adrianopole (septembrie 1829), care consfințea victoria Rusiei în războiul antiotoman, se oficializa extinderea influenței țariste în regiune prin desemnarea sa ca putere protectoare a celor două Principate dunărene și împărțind cu Imperiul otoman, în calitate de putere suzerană, dreptul de a conduce Țările Române, urmărind drept scop final anexarea acestor teritorii (reamintim că la finalul războiului precedent, în 1812, Rusia reușise, prin Pacea de la București, să obțină Basarabia, străvechi teritoriu al Principatului Moldovei).

Avansat general în 1823, în noiembrie 1829 Pavel Kiseleff este instalat în calitate de guvernator țarist al Principatelor Române (deținând această funcție până în aprilie 1834). Instaurarea ocupației țariste avea ca pretext garanția despăgubirilor pe care Rusia le cerea de la Imperiul otoman, învins; în realitate însă, armatele rusești staționau, încă din 1828, în Principate, de pe seama cărora își întrețineau trupele, secătuind resursele locale.

După numirea sa, generalul-guvernator s-a implicat în limitarea efectelor distrugătoare provocate de episoadele puternice de epidemii de ciumă și holeră, instituind carantină și asigurând un flux constant de alimente pentru populația suferindă și demoralizată, suplimentar, de o boală cumplită în rândul animalelor, care împuținase dramatic resursele. Conștient de haosul și abuzurile de tot felul, care se instalase în toate domeniile vieții sociale, economice, sanitare, legislative, etc. generalul Pavel Kiseleff s-a implicat, în calitate de șef al administrației militare rusești și conducător al Divanurilor Moldovei și Țării Românești (în concordanță totodată cu viziunea Rusiei, de a crea un climat de ordine și prosperitate în zonă, care să îi favorizeze ocupația definitivă), în coordonarea comisiilor boierești, conduse de istoricul și ziaristul Gheorghe Asachi, în Moldova și fostul domnitor Barbu Dimitrie Știrbei, în Valahia, în misiunea de redactare a unui document unitar, pentru ambele Principate, prin care să se introducă principiile unui stat modern și care să prevadă ca element vital separarea puterilor, precum și inițierea unor reforme importante în plan legislativ, fiscal, economic, juridic, administrativ, social, militar, etc. (este demnă de semnalat, totodată, existența, încă de la sfârșitul secolului al XVIII-lea și în prima perioadă a secolului al XIX-lea, a memoriilor redactate de boierii pământeni patrioți și unioniști, care au fost transmise și marilor puteri, cărora li se solicita sprijin pentru realizarea modernizării și reformării Principatelor).

Documentele redactate ulterior, asumate de guvernatorul Kiseleff și cunoscute sub denumirea de Regulamentele Organice, au devenit în fapt primele constituții ale Țărilor Române și conțineau prevederi identice pentru ambele Principate, fiind aplicate, începând cu 1831, în Țara Românească și 1832, în Moldova. Prin prevederile moderne introduse, Regulamentele Organice reprezintă temelia apariției statului modern român de mai târziu, deschizând calea spre unire și obținerea independenței.

În plan militar, documentele consfințeau apariția unităților militare de factură modernă, denumite miliții pământene, care urmau a fi formate din trupe de infanterie și cavalerie, stabilindu-se, totodată, elementele de echipament și armament care le erau atribuite.

Generalul Pavel Kiseleff s-a preocupat și de sistematizarea și modernizarea orașelor, de introducerea iluminatului public, asigurarea aprovizionării cu apă, inclusiv a serviciului de stingere a incendiilor; a încurajat construcția de școli, cazărmi, drumuri și poduri, care să ușureze circulația mărfurilor, s-a asigurat de respectarea unor norme de igienă publică și a supravegheat redactarea unui regulament pentru funcționarea farmaciilor; a luat măsuri în favoarea copiilor abandonați, a instituit primele acte de stare civilă, precum și sistemul de evidență al populației, prin realizarea primului recensământ și încadrarea locuitorilor în diverse categorii sociale; dar, în același timp, a introdus măsuri aspre de cenzură, prin care erau pedepsiți cu închisoarea pe cei care criticau, prin articole și publicații, ocupația sau politicile țariste. Are merite, inclusiv în modernizarea Bucureștiului, înființând în 1830, o comisie care avea ca scop înfrumusețarea orașului, propunând trasarea principalelor străzi, introducând pentru prima dată denumirea și numerotarea străzilor, precum și iluminatul public, cu felinare. În 1841 generalului i se acordă naturalizarea, iar, în 1843, Adunarea Obștească a Țării Românești, propune ridicarea unei statui în cinstea acestuia; informat despre acest proiect, Pavel Kiseleff a comunicat de la Sankt-Petersburg, că propune mai curând construirea unei fântâni, un pod sau o altă lucrare folositoare, astfel încât a fost amenajată o grădină (în 1847), în jurul șoselei care de atunci și până în zilele noastre îi poartă numele.

Aflat în 1856 la Paris, în calitate de ambasador al Rusiei și din 1858, ca ministru plenipotențiar al țarului la lucrările Congresului și Conferinței, ce a urmat Războiului din Crimeea, generalul Pavel Kiseleff s-a aflat printre personalitățile importante care au sprijinit demersurile de unire ale celor două principate, finalizate în iarna lui 1859.Toate acestea l-au determinat pe marele istoric A. D. Xenopol să aprecieze că Kiseleff a dovedit un spirit practic și o adâncă cunoștință în arta de a legifera, apreciind, totuși, că niciodată, în trecutul lor, Principatele Române nu fuseseră atât de grav primejduite, ca în timpul protectoratului rusesc.

Trebuie amintit că în patrimoniul Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I” se păstrează memoria generalului Pavel Kiseleff, prin obiectele care i-au aparținut, respectiv:

1. Un tablou, cu autor necunoscut, ilustrând portretul generalului Pavel Kiseleff;

2. O cupă dăruită generalului de către locuitorii orașului București, confecționată dintr-o nucă de cocos și având ornamente de argint și inițialele generalului Pavel Kiseleff;

3. Șaua generalului Pavel Kiseleff, confecționată din bumbac si matase, de culoare vișinie și părți de culoare bej. Este căptușită cu piele de culoare roșie, având de jur împrejur ciucuri și franjuri din fir metalic, auriu. Are 2 tocuri pentru pistol din același material la exterior și piele la interior.

Muzeograf Camelia Cristea

Sursa: Muzeul Militar Național ”Regele Ferdinand I

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *