Judecătoare, notar și avocată – inculpate. Ascultau fără drept conversații private!

Judecătoare, notar și avocată – inculpate. Ascultau fără drept conversații private!

Avocatul Dorin Frunză povestește un caz tragi-comic, din care vedem că gelozia nu reprezintă, de multe ori, o dovadă de iubire, așa cum greșit se spune în popor, ci poate deveni și penală, atunci când suspicioșii apelează la metode ilegale de spionare a iubitului.

Georgiana Arsene

O aplicație cumpărată de pe internet, care permitea ascultarea convorbirilor partenerilor de viață, le-a provocat mari probleme unor personaje ”cu greutate”.

Avocatul Dorin Frunză spune că reprezenta un client într-un dosar în care erau, pe lângă acesta, vreo 70 de părți, printre ei aflându-se un judecător, un notar și un avocat – toate, femei, la Curtea de Apel Alba Iulia.

Incriminarea inculpaților era pe Legea Siguranței Naționale. Oamenii cumpăraseră de pe net o aplicație care, o dată instalată în smartphone-ul țintei, permitea ascultarea tuturor convorbirilor persoanei retrimiterea mesajelor către ”spion” și, trimițând un mesaj discret, activa microfonul. În felul acesta puteau fi ascultate discuțiile ambientale.

Țintele erau, evident, partenerii de viață. Fapta este incriminată în continuare, deci nu recomand nimănui să repete ”vitejia” astora, a subliniat Frunză.

Printre protagoniști se afla un cioban. E un mister cum aflase acesta de aplicație.

Omul, o fire simplă, slobod la gură, a fost foarte deschis în discuția cu judecătoarea.

La un moment dat, aceasta îl întreabă:

Ce ai aflat ascultând-o pe nevastă-ta că vorbește la telefon?

Nimic de nevastă-mea. În schimb, am aflat de soacră-mea. De câte ori mă duceam în vizită la ea cu brânză, lână, cadouri, din gineric-al meu nu mă scotea. Dar când vorbea cu nevastă-mea la telefon, ”Ce mai face handicapatu ăla al tău?” De atunci, nu i-am mai dus nimic.

Sancțiunea aplicată a fost interesantă, dă asigurări Frunză.

Pe procedura în vigoare la acel moment, dacă o parte dintre inculpați solicitau procedură simplificată în ce-i privește pe ei, dosarul se disjungea și li se aplica celor care au solicitat o sancțiune în consecință.

S-au format, astfel, trei grupe. Curtea de Apel Alba Iulia a aplicat fiecărui grup câte o sancțiune administrativă, deoarece a apreciat că faptele nu întrunesc pericolul real al unei infracțiuni.

Parchetul a făcut recurs pentru toți la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Astfel, la ÎCCJ au ajuns 3 dosare cu situații absolut identice, care au fost distribuite la 3 judecători diferiți.

În ”înalta” lor înțelepciune, a judecătorilor de la ÎCCJ, în 2 dosare a fost păstrată soluția dată de Curtea de Apel Alba Iulia, În al 3 lea, judele a desființat hotărârea și a aplicat câte un an și jumătate de închisoare cu suspendare.

Morala: asta da, independență judecătorească! Unii sunt independenți inclusiv față de logică, punctează Frunză.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *