De ce am asistat la procesul cuplului Ceaușescu din 25 decembrie 1989

De ce am asistat la procesul cuplului Ceaușescu din 25 decembrie 1989

Acest articol nu se dorește a fi neapărat o replică, ci, mai degrabă, o completare menită să aducă lumină într-un subiect care și acum, la 31 de ani de la producerea lui, continuă să suscite interes.

Gelu Voican VOICULESCU

În seara zilei de 26 ianuarie 2021, domnul Petre Roman a făcut, în cadrul emisiunii de la postul Kanal D, intitulată ”40 de întrebări cu Denise Rifai”, o declarație cu privire la moartea cuplului Ceaușescu.

Întrebarea adresată se referea strict la cine a ordonat asasinarea lor.

Dincolo de faptul că exprimarea este mai degrabă una care ne duce cu gândul la filmele cu gangsteri și prea puțin spre deloc la un fapt istoric, cu puternice implicații – în definitiv, a schimbat din temelii un întreg sistem politic din România – consider că este de datoria mea să fac unele precizări.

Voi porni, așa cum este și firesc, de la afirmațiile făcute de domnul Petre Roman în cadrul emisiunii menționate.

Decizia de a fi trimiși spre judecată a fost luată la sugestia lui Silviu Brucan, de către Ion Iliescu, președintele CFSN (Consiliul Frontului Salvării Naționale) și era considerată logică.

Ăsta e contextul: afară mureau oamenii cu sutele, iar cei de aici, din CFSN, încercam să facem posibilă schimbarea de regim. Armata și-a asumat acest rol: procesul a fost organizat în conformitate cu legea, de un Tribunal Militar.

Azi, nu putem să-l privim decât un lucru în neregulă, care ne dă un sentiment de amărăciune, dar noi trebuie să ne plasăm în acel moment. Eu nu am avut nicio contribuție. Gelu Voican Voiculescu s-a oferit să meargă acolo. Generalul Stănculescu, numit de Ceaușescu, era acolo.

Acolo, la proces, Ceaușescu nu vorbește despre complot, el spune: eu vreau să mă duc în fața Marii Adunări Naționale, spera că mai are oameni loiali, ceea ce nu era adevărat”, a spus Petre Roman, marți, la Kanal D.

Se impune să fac o precizare extrem de semnificativă: nu eu m-am oferit să merg la Târgoviște, așa după cum afirmă domnul Petre Roman, ci, înainte de plecarea gen. Stănculescu s-a pus problema, în cadrul discuțiilor purtate în sediul MApN, să fie totuși prezent și cineva din partea noii conduceri, respectiv a CFSN.

Atunci, am fost desemnat eu, ca unul care insistase, încă din data de 22 decembrie 1989, ca dictatorul și soția sa să fie lichidați printr-un simplu act justițiar revoluționar.

Motivul era unul evident: numărul morților creștea dramatic, cu fiecare clipă care trecea. Era momentul unei decizii radicale, una care să pună capăt măcelului și haosului.

Când să plec spre elicopter, domnul Ion Iliescu m-a oprit și m-a întrebat dacă am ceva împotrivă să vină la Târgoviște și domnul Virgil Măgureanu cel care, după aceea, a condus Serviciul Român de Informații.

Acesta nu a făcut parte din CFSN și ni s-a alăturat mai târziu, după 22 decembrie 1989.

”Publicul” care a asistat la Procesul de la Târgoviște

L-am luat și pe domnul Măgureanu, împreună cu cei aduși de gen. Stănculescu: domnul Trifan Matenciuc, maior și aghiotant, domnul Mugurel Florescu, maior de justiție, și domnul Ion Baiu, colonel, care a filmat procesul.

Soții Ceaușescu nu au fost asasinați din ordin, ci ei au fost uciși în urma punerii în aplicare a unei sentințe judecătorești.

Urmărind caseta procesului, se vede clar cum cei din completul de judecată format din 2 magistrați militari și 3 asesori populari, ofițeri din unitatea de la Târgoviște au deliberat singuri și au votat în unanimitate pedeapsa capitală.

Noi, ceilalți, suntem filmați în așteptarea sentinței împreună cu soții Ceaușescu și cu avocații. Se vede limpede că nimeni dintre noi nu a făcut presiuni asupra completului de judecată, care a decis după intima sa convingere.

În seara de Crăciun a anului 1989, după anunțarea execuției soților Nicolae și Elena Ceaușescu, teroriștii au încetat să mai facă victime.

Ei nu acționaseră decât din frică, nefiind niște fanatici, pentru că nu a existat o doctrină a ceaușismului care să-i determine să lupte până la capăt.

Avid de putere, Nicolae Ceaușescu a fost incapabil să construiască o mișcare ideologică favorabilă lui însuși și care să facă adepți, dispuși chiar să se sacrifice total în numele unei idei.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *